un dans prin ploaie ...

Intr-o zi de luni, putin mai groaznica decat majoritatea zilelor de luni, care ORICUM sunt groaznice, incerc sa-mi tarasc gandurile, sa le iau inapoi din ecranul monitorului unde chestiile mega groaznice si urgente palpaie din toate partiile, pentru a mai retrai ceva din momentele zilelor anterioare. De nu ar fi telefonul asta care suna ...

... revenind totusi, nu au fost multe dar au fost scurte si intense. Si s-au nimerit cumva exact pe ce aveam nevoie. Un pic de concert, un pic de deprimare si o plimbare ... de sa ti-o tot amintesti.

Am fost sambata seara la un concert. Acum sa-mi spuna si mie cineva, care sunt sansele ca:

1. dintr-o saptamana in care vremea a facut o demonstratie despre ce inseamna cu adevarat cuvantul capricios, in seara de sambata sa se faca cald nene. Da cald si fara strop de ploaie.

2. sa cante Ducu chiar in seara respectiva.

3. sa am plinul la motor pentru descarcarea de dupa.

A fost nebunie, in sensul frumos al cuvantului. Terasa era plina, oameni de toate varstele si toate natiile, cu minusurile de rigoare evident. Cred ca pitiponciilor si pisi-urilor nu le place muzica de genul ... soarta ... :).Si a cantat. Si a cantat frumos. De dragoste, despre viata, despre iubire, despre fete ... si despre soarta. Cred ca stiam si virgulele de la melodiile lui. Mi-a placut sa ma uit in jur cum in functie de melodie vedeai oameni cum fie se iau in brate, fie se imbratiseaza si danseaza ... fie pica pe ganduri. "Vestejit de-al toamnei mele frig / Nu voi mai fi tanar niciodata" i-a lasat pe multi cu ochii in aer. Foarte fain ma ...

Imi era evident din clipa in care am zis ca ma duc la concert ca nu voi pleca foarte ok-ei de acolo. Vorba aia, de prea multe ori am bocit pe versurile lui ca sa ma lase indiferent ... but hei! That's jut me!

A doua zi si mai precis ar fi duminica s-a lasat cu plimbare. Dupa ce unii si altii s-au trezit mai complicat ... m-am hotarat eu asa de dimineata, ca e o zi numai buna sa dau curs invitatiei domnului Biker-ul Lila ... Avand deplina incredere, in cuvintele auzite de nenumarate ori si mai precis fraza ... "cand EU organizez excursii, nu ploua" ... m-am echipat corespunzator, mai precis doar armura, blugii si adidasii cu aerisiri.

Dupa o scurta verificare a ceasului, m-am decis eu ca nu are nici un sens sa ma mai duc la magazin de unde era plecarea si am intins-o spre iesirea din oras unde l-am sunat si pe Puiu sa vina si el. Si unde nu am asteptat decat vre-o 50 de minute dupa trupa ... cea punctuala )))) ... dar macar m-am ales cu o pozitie faina de facut poze ... adicatelea celea de la iesirea din oras ...

Trece ceata cea voioasa ... motiv de metamorfoza la mine ... ma prefac in bateria lu Puiu si imping vre-o 50 de m la el ... dupa care fuga la motor sa ii prind. Si da-i tata ... talpa dupa ei. Pana la urma i-am prins ... i-am depasit ... si am mai prins un loc de poze ... podul de la Voiteni ...

Eeeeeeeee ... fratzica ... si de aici incepe distrugerea mitului de biker meteorolog. Pentru ca undeva pe la Berzovia au inceput sa cada doi stropi frumosi ... iar la Resita in benzinarie (Mol) sa tot fi fost vre-o 6 stropi frumosi. Nu-i nimic, nu cedam noi asa usor, stim ca viata de biker este aspra si ne hotaram. Nu mergem la Raul Alb de unde coborau niste baieti dubios de uzi ... adica sa ma scuzati ... siroiau si facem stanga imprejur sa mergem la Dognecea.

"SIGUR NU MAI PLOUA!" si urma sa facem baie. Am ajuns noi la locul de unde mai erau ... 300 de m ... DAR FIX 300 DE METRI ... dupa cum se jurau unii si altii pana la lacul cu nuferi ... si unde surpriza ... cei 6 stropi frumosi se transformasera intr-un dus in toata regula. Dar noi stim una si buna si mergem sa vedem nuferii.

Sunt faini nuferii ... dar foamea e foame si ploaia nu se mai opreste ... iar pana la Colt de rai ... mai sunt fix alti 300 de m. Sa mor eu daca va mint ... in Dognecea totul se gaseste la 300 de m!!!! Din pacate 300 de m ... suficienti pentru Puiu sa se verse intr-o curba ... avariind calutul lui alb, la care a lucrat din iarna si l-a terminat acum 3 saptamani ... :( ...

La Colt de Rai chiar e un mic coltisor de rai ... foarte frumos. Sa nu te mai saturi priviind...

S-a papat bine ... s-au facut poze ... s-au mai schimbat doua vorbe ... si s-a plecat spre casa. Norocul prostului ... scuze ... al meu ... e ca cei 6 x XXX stropi frumosi au tinut doar pana in Bocsa ... si de acolo a rasarit o urma de soare. Eeee na ... am putut face poze si pe drum ... in caz ca nu stiti ... eu sunt ala cu DIGITAL... :) ...

Acum, cand am terminat de scris am ajuns acasa si stau cu o bere ... iar drumul prin padure ... prin ploaie ... impreuna cu atatia prieteni ...

http://www.youtube.com/watch?v=CZnNxlunET4&feature=PlayList&p=2063257253119751&index=14