vineri, 12 iunie 2009

Poze

Nu stiu daca am mai spus-o pe aici dar mie imi place foarte mult ca anumite intamplari, anumite momente din viata sa mi le aduc aminte ca intr-un fel de poza. Stiu ca am un spatiu mai limitat de memorare si din pacate am constatat ca incep sa uit din ce in ce mai des chestii asa ca incerc sa-mi fac din fiecare chestie care vreau sa mi-o amintesc o poza mintala ... un moment photo ca sa zic asa.

Am tot copt de cateva zile la o ideie. Sa tot fie vre-o cateva saptamani ca sa fim mai precisi. Nu prea am mai scris de mult pe aici si pentru cateva motive. Cum ar fi ca nu am prea avut ce sa scriu iar in ultima vreme am prea multe de spus si de facut incat imi este foarte greu sa mi le pun in ordine pentru a le aseza intr-un mod oarecum inteligibil.

Da! E clar si limpede! A venit acasa Suzie. Asa ranita cum e, acum e acasa. Maine se repara si Kawa (sau ma rog ... daca e sa ma uit la ceas ... chiar azi). Da se apropie vacanta mare! Nu putem lipsi. Nu mai avem voie sa lipsim (adicatelea eu cu una din ele). Da se apropie schimbari! Da se implinesc planuri! Asa cum or fi ele ... se implinesc destul de multe.

Deci? What next? Daca toate lucrurile merg asa cum ar trebui ... se apropie timpul calatoriilor. Anul asta m-au saltat cele de afara pentru un motiv extrem de simplu ... lipsa finantelor oarecum determinate si de intamplariile pacii. Dar sper ca pana la anul ... sa pun la punct si la acest capitol. Si mai precis sa terminam cu datoriile ... nu dealta dar investitiile au fost deja facute ... acum trebuie platite. Cumva ... o sa le inchidem si pe astea. Ma simt atat de motivat sa le rezolv incat sunt absolut sigur ca se va intampla. Mai sunt cateva investitii totusi dar oarecum minore vs. ce a fost pana acum ... un cort ... un sac de dormit ... o saltea.

De unde aceasta motivare? Well ... am mai zis se apropie timpul calatoriilor. Sau mai bine zis este. Acum. Pentru ca daca ne aducem aminte ieri era Revelul ... si asa o sa fie si la anul si asa zboara anii in care poti sa faci. Cand ai oasele, finantele si dorinta de a face astea. Ce am facut pana acum au fost simple antrenamente. Si de ce zic asta? Are cineva ideie cate chestii sunt de vazut la o simpla aruncatura de batz de noi? Cate locuri de poveste, cate evenimente, cate posibilitati de distractie, cate peisaje de fotografiat si locuri de intalnit oameni si unde sa vezi chestii. Ma rog, sunt sigur ca sunt oamenii care le-au mai vazut inaintea mea ... dar la fel de sigur sunt ca si eu vreau.

Ca sa enumar cateva ...

- o noapte pe malul Dunarii in Budapesta. A fost una dintre cele mai frumoase serii de vara care le-am trait vreodata. Si mai vreau ...
- un weekend la Budva. Cu cortul
- o tura printr-o tara de vis ... Romania. Moldova, manastiri, Sighisoara etc.
- o tura pana in Croatia.
- o tura prin Rusia. Fascinanta tara.
- concerte? poate mai am norocul de un nou AC/DC tour ... ar fi o treaba faina...
- Grecia.
- MOTO GP in Italia si Brno
- Praga, Bratislava, Zagreb ... asta ca sa ma limitez la cateva ...
...

etc.

Acum intrebarea este ... cine mai vine? Iar cine mai vine ... trebuie sa-mi trimita o poza macar la fel de frumoasa cu cele care le am deja (vezi mai sus) ... si o pun la lista. Cu cortul/sacul de dormit/cortul/mp3-ul in urechi si casca in cap ... si moto (da moto) ... la drum ... aduce unpic si poate chiar este asa ... ca si cavalerii lumii moderne (ca sa citez un prieten) in drumul lor de initiere.

Nu vreau momentan sa ma opresc din aceste planuri. And ps: vine careva sau nu ... e egal ... plec singur fara sa ma uit o secunda in spate. Nu stiu de ce dar in seara asta ma simt din nou ca si cum ... "Cand beau din intinderi si gust din incinse izvoare / Nimic nu ma imbata mai mult decat umeda zare". Avea dreptate tatai ... "noroc cu mine ca altfel ma lua dracu" ... sau cu alte cuvinte, eu visez la asta. Daca eu nu sunt dispus sa ma duc, voi ramane doar cu un gust extrem de amar in gura cand altcineva va vorbi despre asa ceva ... si nu-i asa? Atunci cand nu poti sa faci ceva sigur dai de unu cu zambetul in jurul capului care iti spune cat de fain e ... cepanamea ... cred ca e / sau poate fi o lege de-a lu nenea Murphy.

Si daca e sa fiu cinstit ... stiu pe cineva ... care va veni ... asa-i moto?

http://www.youtube.com/watch?v=FBdVA5N1XWI

Pe cine si cate carari las in urma nu-mi pasa
Trec singur prin lume desi cateodata m-apasa
Sunt vesel chiar daca stiu bine ca drumul se infunda
Voi merge spre zare si n-are decat sa se ascunda.

Cant fara sa-mi pese ca-i cineva sa m-asculte
Imi place doar toamna cand umblu prin frunzele multe
Visez o iubire ce n-a fost si nu e
Desi tot mai rece si singur cararea ma suie.

Din carti nu raman cu nimic nu ma invata
Decat frumusetea padurilor cate-o povata
Mi-e sufletul pajiste, inima lunca si vie
Tristetile toate din lume mi-s scumpe, sa vie.

Cand beau din intinderi si gust din incinse izvoare
Nimic nu ma imbata mai mult decat umeda zare
De oameni mi-e drag cand departe de ei stiu ca unde
Si unde o mana invinsa de febra se-ascunde.

Dar nu-i nici lumina si nu-i nici durere prea aproape
De aceea m-asez langa tarmul cu vise si ape
De aceea pe cine si cate carari las in urma nu-mi pasa
Si-mi plac numai mie si numai cu florïle-n casca.

Niciun comentariu: