A venit momentu'

Intr-o zi, stateam cu un prieten, negrii pe plantatie amandoi, la tigara, in curte, dupa pauza de pranz, era vara si era cald, eram obositi, sictiriti si mai era si vineri. Ce mai ? Exemplu perfect a relativitatii timpului sau despre cum se poate dovedii ca timpul se opreste in loc ...

Si se uita al meu, cu o moaca din asta inteligento-plictisita, si-mi zice:

- Ba! A venit momentu'.
- Ce moment, zic eu, simtind deja cum ma iau transpiratiile ca IAR am uitat de vre-o sedinta din asta mega importanta pusa evident vinerea dupamasa de la 6, iar visurile mele de a fi la 5.30 in pat lenevind la teleu si cu o bere in mana se duc dracului din nou.

(asa ca o paranteza, pentru astia care lucreaza pe la multinationale, va stiti voi care este - nu-i asa ca macar odata pe luna apare o sedinta din asta? )

- Ba! Momentu' !
- Ce, momentu' p...i visezi? Avem ceva meeting?
- Nu.
- Vrei sa plecam acasa?
- Ba da, dar nu mai belim ore de invoiala sau concediu.
- Pai si de ce moment vorbesti?
- Pai, se uita el la mine, asa cum sa zic, ca un profesor care ii explica la un cretin de clasa 1, coada de la litera a, sa-ti explic! Momentu' este atunci cand intr-o zi din asta, te loveste crunta realitate, ca orice s-ar intampla de atunci incolo, stii sigur ca nu vei mai face nimic.

Amda ... trebuie sa recunosc. Mare dreptate, avea omu'! Plus ca azi e vineri, ora 15.30, e cald afara ... si guess what ...

A venit momentu' :))))

O saptamana de alergatura...

Ni s-a pus pata sa schimbam apartamentul. Pentru mai multe motive:
- rata mai mica. traiasca "prima casa".
- conditii mai bune
- intretinere normala ... adica nu 850 RON cand in apartament erau 18 grade si afara era totusi destul de frigut.
 -si am vrea 3 camere. Initial in a treia camera , mintea mea murdara planuieste a game room ... poate cu ceva aparate de sport ... :D. Mai incolo ... om trai si om vedea.

 Si am descoperit ceva. Sau mai bine spus am redescoperit. E oribil sa vorbesti cu agenti imobiliari. :). Sunt aproape la fel de infernali ca si mosii mei din consiliu. Stii prietene, noi avem atatia bani ... dar nu a-ti putea sa va mai imprumutati de la prieteni, familie, vecini ... plm. Pai da, tocmai ne imprumutam la o banca pentru de acum pana iesim la pensie, punem la bataie toti banii care ii avem ... SI guess what ... NU e deajuns. Ma faci sa ma simt ca ruda saraca venita la oras. Bun, asta pe o parte.

Pentru ca pe partea aialalta, trebuie vandut si cel de acum. Aaaaaaaaaaaaaaa ... sub nici o forma nu il puteti vinde cu atat. Pai stii, am vazut la aceiasi bani unele, jumate de buletin unde lumina intra doar in conditii atmosferice deosebite si unice in an ... pai da dar, sunt la etaj intermediar. Acum eu recunosc ca pe subsemnatul nu il duce bibilica in unele treburi ... da sa mor daca as reusi sa pricep de ce unii si-ar lua apartament la etajul 3 sau 4 ... si nu la 8 cu lift nou. Chiar nu inteleg. Da, daca ar fi vre-o diferenta la factura de intretinere sau asa ... hai ca poate ... dar nu e. Legal vorbind, chiar ar trebui sa fie un avantaj aceasta pozitie. Iar de caldura, in calitate de presedinte am fost prin cam toate din bloc si exceptand cele cu centrala ... nu e diferenta. Ma rog.

As fi curios, daca sunt si agenti imobiliari cu care sa te poti intelege. Mi se par totusi o rasa aparte de oameni. Daca o sa intalnesc unul ... I'll let u know!

Si da, azi (sau mai precis ieri, ca e trecut de 12 noaptea) ... si-au luat-o nemtii pe cocoasa ... ce ma bucur :D. sa aveti o noapte buna! Viva la furia roja ...

THE luna de miere ...short story ...

Acum o saptamana, aproximativ, ne-am intors din concediul pe care istoria il va cunoaste de acum inainte ca THE luna de miere. Subsemnatul si cu Sandra. Cum a fost? A fost beleeeaaaaaaaaa... incepand cu drumul de dus, la care era sa adorm pe autostrada (problema ar fi fost ca eu eram cu colacu' in brate in timp ce pe langa mine Sandra si Diana dormeau ca lemnele), continuand cu aventura zborului (primul de care isi aminteste doamna mea), continuand cu o saptamana minunata si terminand cu drumul spre casa cand in loc sa ajungem in tarisoara noastra ne-am trezit la granita cu Serbia :))) ... a fost excelent prin excelenta. Deci ... Tenerife. E un fel de Croatia, evoluata. Dar mult. Si pentru cine stie, Croatia ... e frumoasa. E genul de loc, de care ori il iubesti ... ori il urasti. Nu e ceva special din punct de vedere peisagistic, exceptand poate de aici locuri in care vulcanul (Teide) si lava au creat niste chesti spectaculoase. Este mai mult reprezentativ pentru, o fraza pe care am auzit-o intr-un film despre natura ... "Indiferent cat de neprimitor este terenul, este incredibil cum viata poate sa se extinda si sa creeze lucruri frumoase"... si chiar asa este. Toata insula este cam de dimensiunile judetului Timis, plina de lava stratificata si cu o imagine stearsa plina de cactusi ... si totusi ... In care statiunile turistice, arhitectura clasica spaniola (cam aia care se vede in filmele alea cu spanioli sau asemanatoare cu mexicani), autostrada, parcurile tematice, oceanul si animaloiacele de apa aia (aici nu exagerez cu nimic - am vazut de la pesti, pestoi, delfini si balene - si pentru cine insista am chiar si filme sa documentez) si vulcanul si soarele se impletesc cumva in ceva ... ceva pierdut in mijlocul Atlanticului ... in care am trait niste honeymomente. Tenerife.