Anul asta nu prea am scris mai de nimic. :). Si nu pentru ca mi-a fost lene (well :P) ... sau pentru ca nu am avut timp ... sau subiecte.
Cumva blogul sau mai precis continutul lui nu mai reprezenta. Cumva, parca nu se pupau starile de spirit dintre doua postari. Asadar, avand in vedere ca mie drag si cumva vreau sa incep din nou sa scriu pentru ca ... surpriza ... chiar am despre ce, m-am decis sa fac curatenie. Adica, unele aberatii scrise la betie au disparut.
Apropos ... noul panou de control la blogspot ... rules. Am intrat recent sa vad ce mai e nou si m-a impresionat. Apropos ... am aproape 3500 de afisari de pagina unice. :). Cool.
Asa ca de incheiere, Sarbatori Fericite si un An Nou Fericit! (asfalt uscat pentru cei care stie).
joi, 27 decembrie 2012
miercuri, 10 octombrie 2012
citate moralizatoare ...
Acum cateva zile, citesc la un prieten pe facebuc ... link-ul asta http://georgemoise.blogspot.ro/2012/10/omul-e-ca-foca.html?spref=fb. Adevarat rau de tot, omuletu' :)) . Am ras ca dementu' ... la citez "
Are dreptate. Mare dreptate. Nu numai in citatul de mai sus dar in cam tot ce spune acolo.
Ca sa ajungi sa dai sfaturi de genul asta ... sunt 2 variante.
1. Fie esti un nimea in drum si esti zbici si ajungi sus - caz in care ai demonstrat ceva lumii si ai voie sa glasuiesti.
2. Fie, esti un nimea in drum care printr-un noroc esti sus, caz in care ciocu' mic.
Problema care e. Citatele motivationale, scoase pe banda rulanta de baieti platiti ca sa scoate din astea sunt ca un baton de ciocolata. Sau scuze, ca un Bou Rosu (stiti bautura aia de cacat, care o bei, tremura tot in tine vre-o 2 ore dupa care ori la somn ori la spital ca oricum nu mai esti bun de nimic). Asa sunt si citatele astea. Citesti un citat, te simti ca ai o viata de cacat, ca poti sa faci mai mult dar ca nu traiesti clipa. Si te apuci sa traiesti clipa. Ceva timp ai o energie fantastica. Te arunci in lupta, dai in stanga in dreapta. Dupa care clipa se termina si motivatia ta venita artifiala se transforma in tremuratu' ala de dupa sticla de Bou Rosu. Te transformi intr-o balega fara motivatie.
Exista totusi ceva in ele si adevarat. Cumva se leaga de ideia de motiv. Fiecare din oamenii aia care au grait ceva care merita retinut, au avut un motiv. Motivul este piatra de temelie care sta la baza vietii noastre. Care este motivul pentru care te scoli dimineata din pat? E cea mai buna intrebare care mi-a puiat-o capu' de ceva vreme incoace ... iar unul dintre cei mai buni prieteni ai mei ... mi-a confirmat ca e buna.
Atunci cand ai motivul corect, intradevar traiesti tot ce e in citatele alea. Daca vrei sa faci ceva ca sa produci doar bani, se intampla candva ca banii sa nu mai ajunga. De fapt, oricat de multi ai avea, nu vor fi suficienti. Pentru ca scopul tau e sa produci bani. Doar atat. Si vei ajunge probabil intr-o zi sa ii ai. Mintind si inseland lumea. Cum adica inseland? (o sa te intrebi).
Pai eu muncesc zi lumina. Sunt mecanic (un exemplu de profesie oarecare / se aplica oricum la orice). La asta ma pricep. Si sunt obsedat sa fac banii. Iau lucrari pe banda rulanta. Le fac cum le fac, ii las pe oamenii aia cu masina pe jumate reparata, cu tevile pe jumatate stranse si asa mai departe. Nu am timp de detalii din astea. Pai nene. Merge un timp dupa care o sa-ti iei un sut in cur. Ca vine unu care se pricepe sa si vorbeasca, care crede si lucreaza in spiritul, ca, clientul lui e important si nu trebuie ca dupa ce isi termina munca, ala sa vina sa-si repare masina din nou de la cap la coada ca tu ai fost un incapabil . Si dupa aia, poti tu sa incerci sa te schimbi, sa incerci sa fii la fel de bun ca ala ... dar ... asta e. Deja te stie lumea ...
Si cum ramane cu inselatu. Pai da. Daca nu te-ai prins din exemplu de mai sus... te-ai inselat pe tine. Pentru ca daca motivul tau de a face bani, te conduce la a face treaba pe jumatate ... maine omu nu o sa te mai cheme pe tine. Ergo ... nu mai faci bani. Si pici in butoiul cu depresie.
Motivul corect, aduce valoare in viata ta. Nu trairea clipei sau eu stiu ce alt citat din asta. Fa ceva in care sa crezi. Daca te apuci sa faci ceva, apucate pentru ca iti place. Daca iti place, fii cel mai bun. Nu te limita doar sa faci ceva. Pune mana si invata, si da cu capu' de pereti pana cand ajungi acolo. Si atunci o sa vina si banii. Unii dintre cei mai admiratii oameni din istoria omenirii au murit saraci ... dar au schimbat lumea pentru totdeauna. Genul asta de oameni, care schimba lumea, merita sa te uiti la ei (cu precizarea in bine). Ca sunt si nulitati, care trag rau de tot in jos. Nu fii unul dintre cei din urma.
Regards,
Vreau să cunosc
și eu omul care într-o zi a citit așa: Life
is short, don't waste time for unimportant things
and activites bla bla bla, too short to be living someone else's life, s-a ridicat de la calculator și
i-a zis șefului: bă, ia rapoartele astea și bagă-ți-le-n cur, io mă duc să urc
Everestul, e visul meu. "
Are dreptate. Mare dreptate. Nu numai in citatul de mai sus dar in cam tot ce spune acolo.
Ca sa ajungi sa dai sfaturi de genul asta ... sunt 2 variante.
1. Fie esti un nimea in drum si esti zbici si ajungi sus - caz in care ai demonstrat ceva lumii si ai voie sa glasuiesti.
2. Fie, esti un nimea in drum care printr-un noroc esti sus, caz in care ciocu' mic.
Problema care e. Citatele motivationale, scoase pe banda rulanta de baieti platiti ca sa scoate din astea sunt ca un baton de ciocolata. Sau scuze, ca un Bou Rosu (stiti bautura aia de cacat, care o bei, tremura tot in tine vre-o 2 ore dupa care ori la somn ori la spital ca oricum nu mai esti bun de nimic). Asa sunt si citatele astea. Citesti un citat, te simti ca ai o viata de cacat, ca poti sa faci mai mult dar ca nu traiesti clipa. Si te apuci sa traiesti clipa. Ceva timp ai o energie fantastica. Te arunci in lupta, dai in stanga in dreapta. Dupa care clipa se termina si motivatia ta venita artifiala se transforma in tremuratu' ala de dupa sticla de Bou Rosu. Te transformi intr-o balega fara motivatie.
Exista totusi ceva in ele si adevarat. Cumva se leaga de ideia de motiv. Fiecare din oamenii aia care au grait ceva care merita retinut, au avut un motiv. Motivul este piatra de temelie care sta la baza vietii noastre. Care este motivul pentru care te scoli dimineata din pat? E cea mai buna intrebare care mi-a puiat-o capu' de ceva vreme incoace ... iar unul dintre cei mai buni prieteni ai mei ... mi-a confirmat ca e buna.
Atunci cand ai motivul corect, intradevar traiesti tot ce e in citatele alea. Daca vrei sa faci ceva ca sa produci doar bani, se intampla candva ca banii sa nu mai ajunga. De fapt, oricat de multi ai avea, nu vor fi suficienti. Pentru ca scopul tau e sa produci bani. Doar atat. Si vei ajunge probabil intr-o zi sa ii ai. Mintind si inseland lumea. Cum adica inseland? (o sa te intrebi).
Pai eu muncesc zi lumina. Sunt mecanic (un exemplu de profesie oarecare / se aplica oricum la orice). La asta ma pricep. Si sunt obsedat sa fac banii. Iau lucrari pe banda rulanta. Le fac cum le fac, ii las pe oamenii aia cu masina pe jumate reparata, cu tevile pe jumatate stranse si asa mai departe. Nu am timp de detalii din astea. Pai nene. Merge un timp dupa care o sa-ti iei un sut in cur. Ca vine unu care se pricepe sa si vorbeasca, care crede si lucreaza in spiritul, ca, clientul lui e important si nu trebuie ca dupa ce isi termina munca, ala sa vina sa-si repare masina din nou de la cap la coada ca tu ai fost un incapabil . Si dupa aia, poti tu sa incerci sa te schimbi, sa incerci sa fii la fel de bun ca ala ... dar ... asta e. Deja te stie lumea ...
Si cum ramane cu inselatu. Pai da. Daca nu te-ai prins din exemplu de mai sus... te-ai inselat pe tine. Pentru ca daca motivul tau de a face bani, te conduce la a face treaba pe jumatate ... maine omu nu o sa te mai cheme pe tine. Ergo ... nu mai faci bani. Si pici in butoiul cu depresie.
Motivul corect, aduce valoare in viata ta. Nu trairea clipei sau eu stiu ce alt citat din asta. Fa ceva in care sa crezi. Daca te apuci sa faci ceva, apucate pentru ca iti place. Daca iti place, fii cel mai bun. Nu te limita doar sa faci ceva. Pune mana si invata, si da cu capu' de pereti pana cand ajungi acolo. Si atunci o sa vina si banii. Unii dintre cei mai admiratii oameni din istoria omenirii au murit saraci ... dar au schimbat lumea pentru totdeauna. Genul asta de oameni, care schimba lumea, merita sa te uiti la ei (cu precizarea in bine). Ca sunt si nulitati, care trag rau de tot in jos. Nu fii unul dintre cei din urma.
Regards,
joi, 9 august 2012
Bai "Excelenta" ... sau "de ce?"
De cateva luni, noi - romanii, ca sa zic asa, traim in mijlocul unei mari aberatii nationale. Nu am facut niciodata un secret din faptul ca am, mi-am creat niste convingeri politice si ca pot sa zic ca apartin cumva uneia dintre taberele care se bat acum. Nu are rost sa spun care ... nu face subiectul acestui articol.
In schimb am urmarit destul de constant, "teatrul" care s-a desfasurat la nivel national. Dramatragicomedia, care pare sa nu se mai termine si care pe mine personal, ca si cetatean, roman, statistica, platitor de taxe, timisorean sau ce oi mai fi ... ma seaca. Si asta este cred ca termenul cel mai corect folosit. Pentru ca, platesc eu personal deja la:
- taxe folosite prost: noi ca tara, am platit un cost declarat de 21 milioane euro pentru un referendum care a lasat doar o niste imagini in urma ... frauda si scandal! Costurile altele ... sa tot fie!
- costuri extra: noi ca oameni, platim mai mult pe orice pentru ca a crescut nenorocitu' de euro la noi maxime istorice zilnice, antrenand dupa el tot ... mai putin salariile.
- imagine: noi ca europeni ... aha ... aici o sa devina mai nasol, curand. Parerea mea!
Lista este infinit mai lunga ... dar mie lene ... si cred ca nu e cazul. Pe cine l-a interesat sunt convins ca s-a documentat deja.
E trist! Si cu toate astea exista o intrebare, de ce? Si aici, e distractiva treaba ... Se vor gasi multi sa explice, domle ca exista jocul mariilor puteri. Ca exista interese. Sau, suntem prea mici pentru o competitie adevarata si o piata libera. Sau ca nu suntem suficienti de dezvoltati ...
- etc.
Vax. Romania, dragii mei negativistii, este mult peste orice puteti sa va imaginati voi. Si cei care lucreaza constant sa o distruga. Este tara, care in ciuda unui sistem nefunctional si defect, produce valori pe banda rulanta contrazicand orice logica si argumente. E o tara in care desi nu mai exista baze sportive, bani de investit in sport, antrenori , antrenamente si sportivi ... avem medalii olimpice la care altii doar viseaza si care baga mult mai multi bani ca noi in asa ceva. E tara in care Microsoft-ul isi duce munca de recrutare cea mai acuta, pentru ca avem informaticieni (in prima faza hackeri) care nici o facultate din lumea asta nu este in stare sa ii creeze. E tara, in care desi scoliile sunt vai de mama lor si profesorii sunt cum sunt si ei ... castiga constant locurile fruntase la concursuri internationale de matematica, fizica etc.
Avem capacitatea ca oameni sa fim orice. Avem posibilitatea sa ajungem oriunde. Avem capacitatea ca natiune, sa invingem pe oricine la orice ... demonstrata chestia asta. OK (stiu ca in momentul asta ... daca vine unul si compara armata SUA cu a noastra e posibil sa nu iasa ... dar de-a lungul istoriei au fost cazuri destule in care contra unui adversar mai mare s-au produs surprize )
Si totusi ... de ce? Parerea mea. Lipseste cultura excelentei! Companiile multinationale au inteles lectia asta de mult. Omul conteaza! Asta e mesajul care ti-l comunica inca din starea de interviu. E in fiecare companie, tinta principala a mai multor departamente. Il maseaza, il perie, il cauta in fund, ii face de toate astfel incat ala sa produca. Sa EXCELEZE. Sa fie cel mai bun. Si nu se lasa pana nu ii gasesc mereu pe aia. Iau tineri pe banda rulanta, ii selecteaza, pastreaza cativa ... si merg inainte. Dupa care incep sa ii dezvolte. Ii masoara, ii cresc, ii premiaza sau ii penalizeaza. Iar din cei multi raman cativa. Si mereu asa. Cei mai buni reusesc si ajung in posturi de conducere dupa ce au dovedit multe si aici vorbim de criterii. Criterii stabilite dinainte. Si din proprie experienta va spun, ca si in domeniu asta care lucrez eu ... dupa ce invata despre ce e vorba sunt romanii care au schimbat jocul in fata altora cu state vechi de prin alte tari. Deci si aici se poate.
Si acum intrebarea mea este? Stiti voi de vre-un partid care sa aiba program de recrutare? Care sa vina sa contacteze la nivel de specialisti, sa faca head-hunting, sa ii motiveze cumva si sa ii aduca sa isi puna la dispozitia lor cunostiintele pentru a rezolva partial unele probleme locale care adunate sa rezolve una mai mare? Eu nu. Nu am auzit sau vazut asa ceva. Si repet m-am informat pe teme de genu'.
Si atunci ma intreb? Cine ne conduce? Pentru ca, sa fim seriosi, partidele in final ajung sa conduca tara si mai precis oamenii din ele. Care lasand la o parte, cate vre-o celebritate care o imping catre televiziuni si asa mai departe, la nivel local folosesc si ei ce pot. Adica din aia care nu au reusit pe altundeva, care nu au alta alternativa, care au sete bolnava de putere si vor sa se afirme sau pur si simplu de oameni care vor sa faca bani. Pai cum sa reusesti cu din astia?
Bai "Excelenta" , unde dracu esti ... ca ne ducem naibii!
In schimb am urmarit destul de constant, "teatrul" care s-a desfasurat la nivel national. Dramatragicomedia, care pare sa nu se mai termine si care pe mine personal, ca si cetatean, roman, statistica, platitor de taxe, timisorean sau ce oi mai fi ... ma seaca. Si asta este cred ca termenul cel mai corect folosit. Pentru ca, platesc eu personal deja la:
- taxe folosite prost: noi ca tara, am platit un cost declarat de 21 milioane euro pentru un referendum care a lasat doar o niste imagini in urma ... frauda si scandal! Costurile altele ... sa tot fie!
- costuri extra: noi ca oameni, platim mai mult pe orice pentru ca a crescut nenorocitu' de euro la noi maxime istorice zilnice, antrenand dupa el tot ... mai putin salariile.
- imagine: noi ca europeni ... aha ... aici o sa devina mai nasol, curand. Parerea mea!
Lista este infinit mai lunga ... dar mie lene ... si cred ca nu e cazul. Pe cine l-a interesat sunt convins ca s-a documentat deja.
E trist! Si cu toate astea exista o intrebare, de ce? Si aici, e distractiva treaba ... Se vor gasi multi sa explice, domle ca exista jocul mariilor puteri. Ca exista interese. Sau, suntem prea mici pentru o competitie adevarata si o piata libera. Sau ca nu suntem suficienti de dezvoltati ...
- etc.
Vax. Romania, dragii mei negativistii, este mult peste orice puteti sa va imaginati voi. Si cei care lucreaza constant sa o distruga. Este tara, care in ciuda unui sistem nefunctional si defect, produce valori pe banda rulanta contrazicand orice logica si argumente. E o tara in care desi nu mai exista baze sportive, bani de investit in sport, antrenori , antrenamente si sportivi ... avem medalii olimpice la care altii doar viseaza si care baga mult mai multi bani ca noi in asa ceva. E tara in care Microsoft-ul isi duce munca de recrutare cea mai acuta, pentru ca avem informaticieni (in prima faza hackeri) care nici o facultate din lumea asta nu este in stare sa ii creeze. E tara, in care desi scoliile sunt vai de mama lor si profesorii sunt cum sunt si ei ... castiga constant locurile fruntase la concursuri internationale de matematica, fizica etc.
Avem capacitatea ca oameni sa fim orice. Avem posibilitatea sa ajungem oriunde. Avem capacitatea ca natiune, sa invingem pe oricine la orice ... demonstrata chestia asta. OK (stiu ca in momentul asta ... daca vine unul si compara armata SUA cu a noastra e posibil sa nu iasa ... dar de-a lungul istoriei au fost cazuri destule in care contra unui adversar mai mare s-au produs surprize )
Si totusi ... de ce? Parerea mea. Lipseste cultura excelentei! Companiile multinationale au inteles lectia asta de mult. Omul conteaza! Asta e mesajul care ti-l comunica inca din starea de interviu. E in fiecare companie, tinta principala a mai multor departamente. Il maseaza, il perie, il cauta in fund, ii face de toate astfel incat ala sa produca. Sa EXCELEZE. Sa fie cel mai bun. Si nu se lasa pana nu ii gasesc mereu pe aia. Iau tineri pe banda rulanta, ii selecteaza, pastreaza cativa ... si merg inainte. Dupa care incep sa ii dezvolte. Ii masoara, ii cresc, ii premiaza sau ii penalizeaza. Iar din cei multi raman cativa. Si mereu asa. Cei mai buni reusesc si ajung in posturi de conducere dupa ce au dovedit multe si aici vorbim de criterii. Criterii stabilite dinainte. Si din proprie experienta va spun, ca si in domeniu asta care lucrez eu ... dupa ce invata despre ce e vorba sunt romanii care au schimbat jocul in fata altora cu state vechi de prin alte tari. Deci si aici se poate.
Si acum intrebarea mea este? Stiti voi de vre-un partid care sa aiba program de recrutare? Care sa vina sa contacteze la nivel de specialisti, sa faca head-hunting, sa ii motiveze cumva si sa ii aduca sa isi puna la dispozitia lor cunostiintele pentru a rezolva partial unele probleme locale care adunate sa rezolve una mai mare? Eu nu. Nu am auzit sau vazut asa ceva. Si repet m-am informat pe teme de genu'.
Si atunci ma intreb? Cine ne conduce? Pentru ca, sa fim seriosi, partidele in final ajung sa conduca tara si mai precis oamenii din ele. Care lasand la o parte, cate vre-o celebritate care o imping catre televiziuni si asa mai departe, la nivel local folosesc si ei ce pot. Adica din aia care nu au reusit pe altundeva, care nu au alta alternativa, care au sete bolnava de putere si vor sa se afirme sau pur si simplu de oameni care vor sa faca bani. Pai cum sa reusesti cu din astia?
Bai "Excelenta" , unde dracu esti ... ca ne ducem naibii!
joi, 19 iulie 2012
Copilaria ... scunsa si fetele...
Era o seara de vara. Vacanta de vara ... moooooooooooooooooaaaaaaaaaaammaaaaaaaaaa ... ca tinea minim cat tin vre-o doi ani acum. Meserie rau.
Eram pe strada tot blocul. Sau mai precis toti copii de bloc. Ma rog, daca stau sa ma gandesc mai bine era plin si de babaciuni care iesisera la aer dar totusi, nu fac subiectul povestii de fata.
Jucam "scunsa". Jocul meu favorit. Unul mai bou care fusese gasit primul tura anterioara, tinea, numara pana la 100 din 10 in 10 si pleca sa ii caute pe ascundaci. Eram un geniu la jocul asta. Aveam cateva ascunzatori care nici in ziua de azi nu mi le-au descoperit "dusmanii". Eram de-a dreptul rusinat sa tin. Cred ca intr-o vara daca ajungeam de 2 sau 3 ori sa tin, era mult. Anyway ...
Intr-o seara mai spre toamna asa, ne-am strans afara. Eu de pe la 2 deja trepidam puternic ... si cand am ajuns afara incepem noi cu un fotbal scurt de vre-o 4 ore de incalzire sa se lase intunericul ca sa trecem la main event.
Cand s-au aprins becurile pe strada, bulangii astia mai mari din trupa ii vad ca se trantesc pe niste butoaie de pe strada (ceva smoala pentru acoperis) si incep sa povesteasca. Stau eu si indur asteptarea ceva timp ... si cand vad ca nimeni nimic
- Ba ... hai sa ne jucam scunsa!
- Hai ba! Joc de copii mici. Hai sa povestim despre fete!
JIGNIREEEEEEEEEEEEE! Cum plm, la toata distractia noastra sa se puna de-a piezisul un asemenea subiect. Nu am avut ce face. La toate protestele mele, am primit indifirenta. Fiind si cel mai mic din grup ... eram tratat oricum si cu ceva superioritate din partea lor asa ca orice manevra am incercat eu ... nimic.
Am plecat seara aia in casa, suparat ... de nu aveai ce sa vorbesti cu mine. Un an mai tarziu, imi pierdusem si eu copilaria. Si ca aproape majoritatea copiilor am intrat si eu in adolescenta pe usile dragostei.
... dar cert este ca serile de scunsa ni le-a stricat. Partea buna este ca dupa vre-o 4 ani ajunsesem in parc sa jucam scunsa cu fetele ... :)))) ... partea mai naspa este ca se juca maxim vre-o 2 ture ... ca se ascundeau derbedeii in cuplurii ... iar unii ieseau dupa vre-o 3 ore cu niste buze rosii si umflate de ziceai ca s-ar fi sarutat in continuu astea trei ore ... mai stii?
apropos ... ce m-as mai juca o scunsa! :D
Eram pe strada tot blocul. Sau mai precis toti copii de bloc. Ma rog, daca stau sa ma gandesc mai bine era plin si de babaciuni care iesisera la aer dar totusi, nu fac subiectul povestii de fata.
Jucam "scunsa". Jocul meu favorit. Unul mai bou care fusese gasit primul tura anterioara, tinea, numara pana la 100 din 10 in 10 si pleca sa ii caute pe ascundaci. Eram un geniu la jocul asta. Aveam cateva ascunzatori care nici in ziua de azi nu mi le-au descoperit "dusmanii". Eram de-a dreptul rusinat sa tin. Cred ca intr-o vara daca ajungeam de 2 sau 3 ori sa tin, era mult. Anyway ...
Intr-o seara mai spre toamna asa, ne-am strans afara. Eu de pe la 2 deja trepidam puternic ... si cand am ajuns afara incepem noi cu un fotbal scurt de vre-o 4 ore de incalzire sa se lase intunericul ca sa trecem la main event.
Cand s-au aprins becurile pe strada, bulangii astia mai mari din trupa ii vad ca se trantesc pe niste butoaie de pe strada (ceva smoala pentru acoperis) si incep sa povesteasca. Stau eu si indur asteptarea ceva timp ... si cand vad ca nimeni nimic
- Ba ... hai sa ne jucam scunsa!
- Hai ba! Joc de copii mici. Hai sa povestim despre fete!
JIGNIREEEEEEEEEEEEE! Cum plm, la toata distractia noastra sa se puna de-a piezisul un asemenea subiect. Nu am avut ce face. La toate protestele mele, am primit indifirenta. Fiind si cel mai mic din grup ... eram tratat oricum si cu ceva superioritate din partea lor asa ca orice manevra am incercat eu ... nimic.
Am plecat seara aia in casa, suparat ... de nu aveai ce sa vorbesti cu mine. Un an mai tarziu, imi pierdusem si eu copilaria. Si ca aproape majoritatea copiilor am intrat si eu in adolescenta pe usile dragostei.
... dar cert este ca serile de scunsa ni le-a stricat. Partea buna este ca dupa vre-o 4 ani ajunsesem in parc sa jucam scunsa cu fetele ... :)))) ... partea mai naspa este ca se juca maxim vre-o 2 ture ... ca se ascundeau derbedeii in cuplurii ... iar unii ieseau dupa vre-o 3 ore cu niste buze rosii si umflate de ziceai ca s-ar fi sarutat in continuu astea trei ore ... mai stii?
apropos ... ce m-as mai juca o scunsa! :D
marți, 17 iulie 2012
Poante ...
Mai tineti minte revelioanele alea de acu cativa ani ... cand chiar aveai la ce sa te uiti la televizor?
cumva pe aceaiasi tema ... niste P(o)ante despre prim-ministru nostru "drag" ...
http://utopiabalcanica.net/2012/07/06/razbunarea-lui-ponta-se-intoarce-partea-a-2-a/
cumva pe aceaiasi tema ... niste P(o)ante despre prim-ministru nostru "drag" ...
http://utopiabalcanica.net/2012/07/06/razbunarea-lui-ponta-se-intoarce-partea-a-2-a/
vineri, 29 iunie 2012
A venit momentu'
Intr-o zi, stateam cu un prieten, negrii pe plantatie amandoi, la tigara, in curte, dupa pauza de pranz, era vara si era cald, eram obositi, sictiriti si mai era si vineri. Ce mai ? Exemplu perfect a relativitatii timpului sau despre cum se poate dovedii ca timpul se opreste in loc ...
Si se uita al meu, cu o moaca din asta inteligento-plictisita, si-mi zice:
- Ba! A venit momentu'.
- Ce moment, zic eu, simtind deja cum ma iau transpiratiile ca IAR am uitat de vre-o sedinta din asta mega importanta pusa evident vinerea dupamasa de la 6, iar visurile mele de a fi la 5.30 in pat lenevind la teleu si cu o bere in mana se duc dracului din nou.
(asa ca o paranteza, pentru astia care lucreaza pe la multinationale, va stiti voi care este - nu-i asa ca macar odata pe luna apare o sedinta din asta? )
- Ba! Momentu' !
- Ce, momentu' p...i visezi? Avem ceva meeting?
- Nu.
- Vrei sa plecam acasa?
- Ba da, dar nu mai belim ore de invoiala sau concediu.
- Pai si de ce moment vorbesti?
- Pai, se uita el la mine, asa cum sa zic, ca un profesor care ii explica la un cretin de clasa 1, coada de la litera a, sa-ti explic! Momentu' este atunci cand intr-o zi din asta, te loveste crunta realitate, ca orice s-ar intampla de atunci incolo, stii sigur ca nu vei mai face nimic.
Amda ... trebuie sa recunosc. Mare dreptate, avea omu'! Plus ca azi e vineri, ora 15.30, e cald afara ... si guess what ...
A venit momentu' :))))
Si se uita al meu, cu o moaca din asta inteligento-plictisita, si-mi zice:
- Ba! A venit momentu'.
- Ce moment, zic eu, simtind deja cum ma iau transpiratiile ca IAR am uitat de vre-o sedinta din asta mega importanta pusa evident vinerea dupamasa de la 6, iar visurile mele de a fi la 5.30 in pat lenevind la teleu si cu o bere in mana se duc dracului din nou.
(asa ca o paranteza, pentru astia care lucreaza pe la multinationale, va stiti voi care este - nu-i asa ca macar odata pe luna apare o sedinta din asta? )
- Ba! Momentu' !
- Ce, momentu' p...i visezi? Avem ceva meeting?
- Nu.
- Vrei sa plecam acasa?
- Ba da, dar nu mai belim ore de invoiala sau concediu.
- Pai si de ce moment vorbesti?
- Pai, se uita el la mine, asa cum sa zic, ca un profesor care ii explica la un cretin de clasa 1, coada de la litera a, sa-ti explic! Momentu' este atunci cand intr-o zi din asta, te loveste crunta realitate, ca orice s-ar intampla de atunci incolo, stii sigur ca nu vei mai face nimic.
Amda ... trebuie sa recunosc. Mare dreptate, avea omu'! Plus ca azi e vineri, ora 15.30, e cald afara ... si guess what ...
A venit momentu' :))))
O saptamana de alergatura...
Ni s-a pus pata sa schimbam apartamentul. Pentru mai multe motive:
- rata mai mica. traiasca "prima casa".
- conditii mai bune
- intretinere normala ... adica nu 850 RON cand in apartament erau 18 grade si afara era totusi destul de frigut.
-si am vrea 3 camere. Initial in a treia camera , mintea mea murdara planuieste a game room ... poate cu ceva aparate de sport ... :D. Mai incolo ... om trai si om vedea.
Si am descoperit ceva. Sau mai bine spus am redescoperit. E oribil sa vorbesti cu agenti imobiliari. :). Sunt aproape la fel de infernali ca si mosii mei din consiliu. Stii prietene, noi avem atatia bani ... dar nu a-ti putea sa va mai imprumutati de la prieteni, familie, vecini ... plm. Pai da, tocmai ne imprumutam la o banca pentru de acum pana iesim la pensie, punem la bataie toti banii care ii avem ... SI guess what ... NU e deajuns. Ma faci sa ma simt ca ruda saraca venita la oras. Bun, asta pe o parte.
Pentru ca pe partea aialalta, trebuie vandut si cel de acum. Aaaaaaaaaaaaaaa ... sub nici o forma nu il puteti vinde cu atat. Pai stii, am vazut la aceiasi bani unele, jumate de buletin unde lumina intra doar in conditii atmosferice deosebite si unice in an ... pai da dar, sunt la etaj intermediar. Acum eu recunosc ca pe subsemnatul nu il duce bibilica in unele treburi ... da sa mor daca as reusi sa pricep de ce unii si-ar lua apartament la etajul 3 sau 4 ... si nu la 8 cu lift nou. Chiar nu inteleg. Da, daca ar fi vre-o diferenta la factura de intretinere sau asa ... hai ca poate ... dar nu e. Legal vorbind, chiar ar trebui sa fie un avantaj aceasta pozitie. Iar de caldura, in calitate de presedinte am fost prin cam toate din bloc si exceptand cele cu centrala ... nu e diferenta. Ma rog.
As fi curios, daca sunt si agenti imobiliari cu care sa te poti intelege. Mi se par totusi o rasa aparte de oameni. Daca o sa intalnesc unul ... I'll let u know!
Si da, azi (sau mai precis ieri, ca e trecut de 12 noaptea) ... si-au luat-o nemtii pe cocoasa ... ce ma bucur :D. sa aveti o noapte buna! Viva la furia roja ...
- rata mai mica. traiasca "prima casa".
- conditii mai bune
- intretinere normala ... adica nu 850 RON cand in apartament erau 18 grade si afara era totusi destul de frigut.
-si am vrea 3 camere. Initial in a treia camera , mintea mea murdara planuieste a game room ... poate cu ceva aparate de sport ... :D. Mai incolo ... om trai si om vedea.
Si am descoperit ceva. Sau mai bine spus am redescoperit. E oribil sa vorbesti cu agenti imobiliari. :). Sunt aproape la fel de infernali ca si mosii mei din consiliu. Stii prietene, noi avem atatia bani ... dar nu a-ti putea sa va mai imprumutati de la prieteni, familie, vecini ... plm. Pai da, tocmai ne imprumutam la o banca pentru de acum pana iesim la pensie, punem la bataie toti banii care ii avem ... SI guess what ... NU e deajuns. Ma faci sa ma simt ca ruda saraca venita la oras. Bun, asta pe o parte.
Pentru ca pe partea aialalta, trebuie vandut si cel de acum. Aaaaaaaaaaaaaaa ... sub nici o forma nu il puteti vinde cu atat. Pai stii, am vazut la aceiasi bani unele, jumate de buletin unde lumina intra doar in conditii atmosferice deosebite si unice in an ... pai da dar, sunt la etaj intermediar. Acum eu recunosc ca pe subsemnatul nu il duce bibilica in unele treburi ... da sa mor daca as reusi sa pricep de ce unii si-ar lua apartament la etajul 3 sau 4 ... si nu la 8 cu lift nou. Chiar nu inteleg. Da, daca ar fi vre-o diferenta la factura de intretinere sau asa ... hai ca poate ... dar nu e. Legal vorbind, chiar ar trebui sa fie un avantaj aceasta pozitie. Iar de caldura, in calitate de presedinte am fost prin cam toate din bloc si exceptand cele cu centrala ... nu e diferenta. Ma rog.
As fi curios, daca sunt si agenti imobiliari cu care sa te poti intelege. Mi se par totusi o rasa aparte de oameni. Daca o sa intalnesc unul ... I'll let u know!
Si da, azi (sau mai precis ieri, ca e trecut de 12 noaptea) ... si-au luat-o nemtii pe cocoasa ... ce ma bucur :D. sa aveti o noapte buna! Viva la furia roja ...
miercuri, 27 iunie 2012
THE luna de miere ...short story ...
Acum o saptamana, aproximativ, ne-am intors din concediul pe care istoria il va cunoaste de acum inainte ca THE luna de miere. Subsemnatul si cu Sandra.
Cum a fost? A fost beleeeaaaaaaaaa...
incepand cu drumul de dus, la care era sa adorm pe autostrada (problema ar fi fost ca eu eram cu colacu' in brate in timp ce pe langa mine Sandra si Diana dormeau ca lemnele), continuand cu aventura zborului (primul de care isi aminteste doamna mea), continuand cu o saptamana minunata si terminand cu drumul spre casa cand in loc sa ajungem in tarisoara noastra ne-am trezit la granita cu Serbia :))) ... a fost excelent prin excelenta.
Deci ...
Tenerife. E un fel de Croatia, evoluata. Dar mult. Si pentru cine stie, Croatia ... e frumoasa.
E genul de loc, de care ori il iubesti ... ori il urasti. Nu e ceva special din punct de vedere peisagistic, exceptand poate de aici locuri in care vulcanul (Teide) si lava au creat niste chesti spectaculoase.
Este mai mult reprezentativ pentru, o fraza pe care am auzit-o intr-un film despre natura ... "Indiferent cat de neprimitor este terenul, este incredibil cum viata poate sa se extinda si sa creeze lucruri frumoase"... si chiar asa este. Toata insula este cam de dimensiunile judetului Timis, plina de lava stratificata si cu o imagine stearsa plina de cactusi ... si totusi ... In care statiunile turistice, arhitectura clasica spaniola (cam aia care se vede in filmele alea cu spanioli sau asemanatoare cu mexicani), autostrada, parcurile tematice, oceanul si animaloiacele de apa aia (aici nu exagerez cu nimic - am vazut de la pesti, pestoi, delfini si balene - si pentru cine insista am chiar si filme sa documentez) si vulcanul si soarele se impletesc cumva in ceva ... ceva pierdut in mijlocul Atlanticului ... in care am trait niste honeymomente.
Tenerife.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
