duminică, 22 martie 2009

O seara din viata mea ...

Am povestit pana acum, despre visele mele, despre dezamagiri, despre frustrari si despre motor. Am povestit despre multe chestii. Cum arata o zi de vis din viata, v-am spus. Ce inseamna pentru mine anumite chestii, v-am spus. Au fost lucruri care le-am spus doar pentru ca stiam ca erau unii/unele care citeau. Blogul meu! Fereastra in viata aceluia care il suportati mai mult sau mai putin. Pentru unii inspiratie, pentru unii prieten, pentru unii acolo ... doar.

Acum oricat de mult as vrea sa aberez, oricat de beat as fi, ma tenteaza ceva mult mai mult de spus. Azi am sa va povestesc despre o zi, mai precis o seara din viata mea.

Weekend-ul este prin definitie, momentul de odihna si distractie. Da? Asta pana cand incepe seara. Sambata seara mai precis.

Sambata seara. Sau cum vreti voi sa-i spuneti. Poate fi, chiar si duminica dimineata foarte devreme. O seara, pana la urma obisuita dar doar pana la un punct. Cel putin cea de azi.

Am ajuns in D'arc, dupa ce am fost impreuna cu niste prieteni sa luam cina la un restaurant. Era cina noastra pe care o castigasem in urma unor proiecte. Am baut ceva si ne-am decis sa mergem in D'arc. O gasca de prieteni.

Cand am ajuns acolo, era aproape gol. Ne-am refugiat aproape de bar, am comandat ce am comandat si am inceput sa bem. Ne-am strans mai multi , a inceput aglomeratia, dansul, bautura, ingramadeala , chinul de a comanda o bere, melodia.

O da! Muzica! Dansul, bautura, atmosfera s-au pus capat la capat pentru ca aceasta seara sa nu se termine atat de simplu pe cat ar trebui. Toti, dansam impreuna si toti ne distram ca si cum eram de mult. Atunci, cand toti eram atat de liberi, ca si cand eram doar noi si nimeni la care sa nu ne gandim.

Si, totusi ce se intampla cand nu ne gandim? Ce se intampla, cand ceva spune da, desi stim ca e gresit? Ce se intampla, cand o buza ... te atinge ... din greseala poate, dar atat de real incat sa simti? Ce se intampla, cand din greseala, aluneci? Si cineva e acolo.

Te urci in taxi si pleci acasa? Da! Asta e raspunsul corect. Dar atingerea ramane. Aici. Unde cineva o simte. Mai mult ca sigur ca doar trecator, dar reala. Acum, azi, in seara sau dimineata asta ... aminteste-ti ... nu se va sterge atat de usor.

Va pup. Noapte buna.

Niciun comentariu: