Happy Timisoara - the story

Stiu ... stiu ... nu am mai scris de foarte mult timp. Dar asta vreau sa ramana. Asa pentru mine

Acu vre-o doua (ish) saptamani intra un coleg in bucatarie la lucru si arunca o ideie ... "Ba, a-ti vazut video-ul ala lu' Pharel Williams - Happy?"

Care e ideia? Dude-ul asta a facut o super treaba de marketing. A filmat o melodie, si acum fiecare oras sau tara sau grup de oameni sau whatever ... isi filmeaza propria lor versiune de Happy. And you guess it folks ... pentru Timisoara nu era nimic inca filmat.
 " - No, si ce vrei?
    - Pai, de ce nu o facem noi?"
    - Pai, sa o facem zic!"

Da si studiaza pe net, sa vedem cum au facut alte orase, facem o schita de scenariu, facem o socoteala cam ce ne trebuie si ... sa incepem. Apropos, am uitat sa mentionez. Exista si un tiny little something. Nu s-a alocat nici un buget pentru treaba asta. Detalii, doar nu o sa ne impiedicam noi de cacaturi.

Hai sa vedem pe cine stim, pe unde, pe cine sunam. Vre-o doua zile am stat numai pe telefoane, pe drumuri. Treaba a inceput pe undeva intr-o luni. Pe vineri, aveam cateva contacte stabilite, un minim de program si un regizor (celebru chiar). Pe duminica trebuiau incepute filmarile. Asa ca si o paranteza, apelasem la o veche cunostiinta pentru filmari. Cunostiinta care m-a mai tzapit odata la un moment important in viata mea dar care a incercat sa reluam legatura si m-a pacalit pentru cateva saptamani ca s-a schimbat si a devenit serios. Well, he didn't! Dar, dupa cum am zis si mai inainte, nu eram noi oamenii care sa ne impiedicam de cacaturi.

Sa revenim. Deci, nu aveam cu cine sa filmam/editam/montam. Imi da mie prin cap, la un moment dat, ca il stiu pe Grig. Well, mare om! Si cunoaste multa lume. A doua zi, eram in birou la niste pustani (unul de 16 si unul de 17 ani), care mie personal mi-au pus mari semne de intrebare prima oara cand i-am vazut dar care s-au dovedit a fi niste adevarati. Mari oameni. Baietii astia o sa ajunga niste nume mari intr-o zi. Doar pentru simplu fapt ca pana la anisorii aia a lor care ii au impliniti, au realizat la chestii de te plictisesti doar sa le enumeri (au filmat nenumarate evenimente si sunt niste profesionisti adevarati cu chestiile electronice - gen camere, calculatoare, programe de editare, montaj etc. ; au facut parte din echipa care organizat TEDex in Timisoara in 2011; organizeaza conferinte internationale pe tema filmului, v-blogurilor si asa mai departe; si unul dintre ei are carnet de pilot de avion. I know :)). Nu are voie sa conduca masina dar conduce avioane. WTF?!

And so ... it has begun.  Au urmat niste zile fantastice. Pentru mine, cel putin. Filmari pana seara, noaptea mers la firma si revizuit bruturile, facut planul pe a doua zi si asa mai departe. Am cunoscut tot felul de oameni extraordinari, a fost o implicare si o daruire din partea tuturor care pe mine m-a lasat masca. S-au filmat aproape 60 de oameni, in vre-o 15 locatii de la locuri publice la spitale, la sali de sport si asa mai departe. Incredibila experienta. And the fun part?? Noi nu am avut nici un ban alocat. Un rezervor de motorina si vre-o 12 pizza. Dar, va spun cu mana pe inima, ca nu am vazut atata implicare in nici un proiect  din care sa fac parte pana acum chiar si din alea in care se investeau super multi bani. Extraordinar!

In ordine, Alexandra, Iulia, Florin, Grig, Dani, Ioan, Rafa, Alexandra, Silviu, va multumesc pentru una dintre experientele extraordinare ale vietii mele. Multumesc!

http://www.youtube.com/watch?v=Ark3N5hiBis